O primă etapă constă în evaluarea stării generale de sănătate, precum și o trecere în revistă a istoricului medical. În cazul meu, anamneza s-a desfășurat diferit de-a lungul celor 5 ani, în funcție de fiecare medic în parte, dar în mare s-a concentrat pe:
M-am tot gândit cu ce aș putea să încep și cum ar fi mai util să arate acest „ghid” privind infertilitatea cuplului și pașii pe care un cuplu trebuie să-i urmeze pentru a diagnostica această „boală” și pentru a spori șansele de a avea un copil. Asupra faptului că, infertilitatea poate fi considerată sau nu o boală, nu pot să mă pronunț eu, dar, cu siguranță, infertilitatea are o puternică încărcătură emoțională și trebuie privită ca o problemă care afectează cuplul.
Cred că postura în care mă aflu de aproximativ 5 ani, respectiv aceea de „candidat la statutul de părinte”, îmi conferă dreptul de a avea o opinie obiectivă asupra acestei probleme și mai mult, pot furniza câteva informații utile, care pot ghida și alte cupluri prin acest labirint al încercării de a găsi o explicație la situația în care se află.
Stimați utilizatori ai acestui site,
Scopul acestui site este de a crea un mic ghid pentru toți cei care au nevoie la un moment dat (deși nu doresc nimănui asta) de serviciile medicale oferite într-un spital din România. Atunci când trebuie să apelăm la serviciile medicale din țară, majoritatea ne punem diverse întrebări (Unde să merg? Cum să ajung acolo?) și poate una din cele mai des întâlnite întrebări (din păcate) este: Cât mă costă?
După cum se poate citi în articolele publicate până în prezent, am încercat crearea acestui ghid prin prezentarea experiențelor proprii. Oricine dorește să ajute alți oameni care trec prin experiențe asemănătoare își poate scrie pe site „povestea sa”. Nu am avut experiențe cu spitalele din străinătate sau cu spitalele private din România, dar dacă cineva a avut și dorește să-și împărtășească experiența pozitivă și/sau negativă este binevenit.
Vreau să menționez că acesta nu este un site comercial și nu urmărește vreun profit. Autorul articolului are dreptul de a-l publica, modifica și șterge după cum dorește. În ceea ce privește conținutul articolului, fiecare poate să scrie ce dorește referitor la acest subiect și poate oferi cât de multe detalii dorește.
Atrag atenția asupra faptului că vor fi interzise articolele care conțin „expresii jignitoare” și „un limbaj vulgar” pentru că, cred cu tărie în faptul că ne putem exprima nemulțumirea, supărarea sau frustrarea și într-un mod civilizat. În cazul în care autorul dorește, poate să își lase și datele de contact pentru a putea oferi mai multe detalii celor interesați.
Ca să puteți publica articole pe acest site, trebuie să parcurgeți următorii pași:
Nu știu dacă voi reuși sau vom reuși să schimbăm ceva sau să ajutăm pe cineva prin intermediul acestui site, dar pot să spun că eu m-am săturat să tot caut răspunsuri la unele întrebări care nu ar trebui să-și aibă rostul într-o societate civilizată – într-o țară care se presupune că este membru cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europene.
În cadrul site-ului se poate observa că, pe măsură ce vor fi publicate mai multe articole, voi încerca categorisirea acestora pe spitale, astfel încât să fie mult mai ușoară găsirea unui articol.
M-am tot gândit ce aș vrea să obțin de la acest site si de unde să încep cu „poveste din spital”. Cu siguranță că nu mă aștept ca acest site să „revoluționeze” sistemul medical din România și nu aș îndrăzni să-mi propun acest lucru, dar cred și sper, că experiența mea și a altora, ar putea să-i ajute și pe alții, care se confruntă cu aceleași probleme, să treacă mai ușor peste ele. Nu mă interesează să dau nume de medici, asistente medicale, infirmiere, căci, practic indiferent că numele lor este „Popescu”, „Ionescu”, etc., importantă este atitudinea lor față de pacienți și nu în ultimul rând, față de meseria pe care și-au ales-o.
Deși am doar 34 de ani, „confruntarea” mea cu spitalele din România a început de câțiva ani buni. Și, încercam să-mi amintesc exact care a fost prima mea experiență într-un spital din România, dar apoi mi-am zis, ca nu are niciun rost să relatez exact anul și ziua în care mi-am dat seama cum funcționează sistemul medical românesc, așa că voi descrie câteva experiențe trăite de mine și de familia mea, unele cu un final fericit și atunci cu toate neajunsurile, vezi sistemul medical cât de cât eficient și unele cu un final nefericit și atunci, parcă resimți și mai acut neajunsurile acestui sistem și „mizeria umană”.